Update 14 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Deficitul de cont al României a atins 8,2% din PIB, generând îngrijorări privind stabilitatea monedei naționale. Potrivit BNR, această situație reflectă o problemă structurală a economiei, cauzată mai ales de deficitul balanței bunurilor, și riscă să ducă la deprecierea leului fără intervenția băncii centrale, notează %source%.
Conform raportului anual publicat de Banca Națională a României (BNR), deficitul contului curent a crescut până la 28,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această sumă exprimă diferența dintre valuta care intră în țară și cea care iese, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Principala problemă este faptul că România importă mai multe bunuri decât exportă, în timp ce exportul de servicii înregistrează un excedent. De exemplu, România exportă cereale, dar importă produse procesate similar, ceea ce indică o competitivitate scăzută a producției interne în sectorul bunurilor. Acest dezechilibru a contribuit la acumularea unui deficit bugetar substanțial pe segmentul bunurilor.
Raportul BNR arată că principalele cauze ale deficitului extern sunt creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și cererea internă ridicată. De asemenea, serviciile au adus un surplus mai mic față de anul precedent, în contextul scăderii veniturilor provenite din transporturi și servicii pentru afaceri. Intrările de fonduri europene curente au scăzut, reducând o sursă esențială de echilibrare a contului curent.
Sectorul public este identificat ca principalul responsabil pentru deteriorarea situației, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern. Pentru reducerea deficitului, este necesar să crească producția locală și să se dezvolte exporturile. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat: „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”.
Specialiști considera că, pe termen scurt, situația poate fi gestionată, însă pe termen mediu se așteaptă creșterea costurilor de finanțare, o capacitate redusă de reacție la șocuri și necesitatea ajustării cheltuielilor. Aceste fenomene ar putea amplifica vulnerabilitățile economice.
Raportul BNR conclude: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”.
Consiliul Județean Vaslui a decis recent valorile medii ale produselor agricole exprimate în natură pentru contractele de arendă valabile în 2026, pe baza prețurilor din anul 2025. Astfel, se vor calcula arendele în lei aferente produselor agricole, inclusiv cereale și oleaginoase, printr-un proces atent de evaluare, potrivit unui raport oficial.
Consiliul Județean Vaslui va desemna șase consilieri județeni ca membri ai Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), un organism consultativ activ în interesul comunității, potrivit legislației în vigoare. Autoritatea are ca scop promovarea unui climat de siguranță publică și reprezintă interesele comunității locale.
Curtea Constituțională a României a aprobat majorarea taxelor locale începând cu 1 ianuarie 2026, astfel că impozitele vor crește cu 70% peste rata inflației. Această decizie include taxe pentru terenuri, clădiri și mijloace de transport, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice.
Ministerul Agriculturii a anunțat că termenul pentru depunerea cererilor de plată aferente proiectelor finanțate prin PNDR 2014-2020 se prelungește până la 15 decembrie 2025. Această măsură permite finalizarea verificărilor și efectuarea plăților până la sfârșitul anului curent, în conformitate cu regulile de închidere a programului.