Colapsul global se apropie, prezice o analiză academică. Liderii din triada întunecată a Narcisistului, Psihopatului şi Machiavelicului
Inapoi

Colapsul global se apropie, prezice o analiză academică. Liderii din triada întunecată a Narcisistului, Psihopatului şi Machiavelicului

Postat cu 15 ore în urmă

Update cu 15 ore în urmă

Timp de citire: 21 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Externe
„Nu putem stabili o dată pentru Ziua Judecăţii de Apoi, dar analizând cei 5.000 de ani de (civilizaţie), putem înţelege traiectoria pe care o urmăm astăzi - iar autodistrugerea este foarte probabilă”, afirmă dr. Luke Kemp de la Centrul pentru Studiul Riscului Existenţial al Universităţii din Cambridge. „Sunt pesimist în privinţa viitorului”, spune el în noua sa carte, care acoperă ascensiunea şi prăbuşirea a peste 400 de societăţi, relatează The Guardian. „Goliath’s Curse” (Blestemul lui Goliat - n.r.), noua carte a lui Kemp, a fost scrisă în şapte ani. Lecţiile pe care le-a desprins cercetătorul analizând cele 400 de societăţi în decursul a cinci milenii sunt adesea surprinzătoare: oamenii sunt fundamental egali, dar sunt conduşi spre prăbuşire de elite îmbogăţite şi obsedate de statut, în timp ce colapsurile din trecut au îmbunătăţit adesea viaţa cetăţenilor obişnuiţi, scrie News.ro. Cu toate acestea, civilizaţia globală de astăzi este profund interconectată şi inegală şi ar putea duce la cel mai grav colaps social de până acum, spune el. Ameninţarea provine de la lideri care sunt „versiuni umblătoare ale triadei întunecate” – narcisism, psihopatie şi machiavellism – într-o lume ameninţată de criză climatică, arme nucleare, inteligenţa artificială şi roboţi ucigaşi. Lucrarea este academică, dar australianul poate fi şi franc, cum ar fi atunci când expune modul în care ar putea fi evitat un colaps global. „Nu fi un nemernic” este una dintre soluţiile propuse, alături de trecerea la societăţi cu adevărat democratice şi de sfârşitul inegalităţii. Primul său pas a fost renunţarea la cuvântul „civilizaţie”, un termen pe care el îl consideră de fapt propagandă a conducătorilor. „Când te uiţi la Orientul Apropiat, China, Mesoamerica sau Anzi, unde au apărut primele regate şi imperii, nu vezi un comportament civilizat, ci război, patriarhat şi sacrificii umane”, spune el. Aceasta a fost o formă de regres evolutiv faţă de societăţile egalitare şi mobile de vânători-culegători, care împărţeau pe scară largă uneltele şi cultura şi au supravieţuit sute de mii de ani. „În schimb, am început să semănăm cu ierarhiile cimpanzeilor şi cu haremurile gorilelor”, notează el. În schimb, Kemp foloseşte termenul de „Goliaţi” pentru a descrie regate şi imperii, adică o societate construită pe dominaţie, cum ar fi Imperiul Roman: statul este peste cetăţean, bogaţii sunt peste săraci, stăpânii sunt peste sclavi şi bărbaţii domină peste femei. El spune că, la fel ca războinicul biblic ucis de praştia lui David, Goliaţii au apărut în epoca bronzului, erau impregnaţi de violenţă şi adesea surprinzător de fragili. Statele Goliat nu apar pur şi simplu ca grupuri dominante care jefuiesc surplusul de hrană şi resurse, susţine el, ci au nevoie de trei tipuri specifice de „combustibil goliat”. Primul este un tip particular de surplus alimentar: cerealele. Acestea pot fi „văzute, furate şi depozitate”, spune Kemp, spre deosebire de alimentele perisabile. În Cahokia, de exemplu, o societate din America de Nord care a atins apogeul în jurul secolului al XI-lea, apariţia cultivării porumbului şi a fasolei a dus la o societate dominată de o elită de preoţi şi de sacrificii umane, spune el. Al doilea combustibil al lui Goliat este armamentul monopolizat de un singur grup. Săbiile şi topoarele din bronz erau mult superioare topoarelor din piatră şi lemn, iar primii Goliaţi din Mesopotamia au urmat dezvoltarea lor, spune el. Kemp spune că ultimul combustibil al lui Goliat este „terenul îngrădit”, adică locurile în care oceanele, râurile, deşerturile şi munţii împiedicau oamenii să migreze pur şi simplu departe de tiranii în ascensiune. Egiptenii antici, prinşi între Marea Roşie şi Nil, au căzut pradă faraonilor, de exemplu. „Istoria este cel mai bine povestită ca o poveste a crimei organizate”, spune Kemp. „Este vorba de un grup care creează un monopol asupra resurselor prin folosirea violenţei asupra unui anumit teritoriu şi a unei anumite populaţii”, explică el. Totuşi, în toţi Goliaţii se află seminţele propriului lor declin, potrivit lui Kemp. „Sunt blestemaţi şi asta din cauza inegalităţii”, crede istoricul. Inegalitatea nu apare pentru că toţi oamenii sunt lacomi. Nu sunt, spune el. Popoarele Khoisan din Africa de Sud, de exemplu, au împărţit şi păstrat terenuri comune timp de mii de ani, în ciuda tentaţiei de a acapara mai mult. În schimb, puţinii oameni aflaţi în vârful „triadei întunecate” se angajează în curse pentru resurse, arme şi statut, spune el. „Apoi, pe măsură ce elitele extrag mai multă bogăţie de la oameni şi de pe pământ, ele fragilizează societăţile, ducând la lupte interne, corupţie, sărăcirea maselor, oameni mai puţin sănătoşi, expansiune excesivă, degradarea mediului şi luarea de decizii proaste de către o mică oligarhie. Coaja goală a unei societăţi este în cele din urmă spartă de şocuri precum bolile, războiul sau schimbările climatice”, a constatat cercetătorul. Istoria arată că inegalitatea crescândă a bogăţiei precede în mod constant colapsul, spune Kemp, de la civilizaţia maya clasică din câmpia joasă până la dinastia Han din China şi Imperiul Roman de Apus. El subliniază, pe de altă parte, că în cazul cetăţenilor regimurilor rapace timpurii, colapsul le-a îmbunătăţit adesea viaţa, deoarece au fost eliberaţi de dominaţie şi impozitare şi s-au întors la agricultură. „După căderea Romei, oamenii au devenit de fapt mai înalţi şi mai sănătoşi”, arată el. Dacă prăbuşirile unor societăţi în trecut au avut loc la nivel regional şi au fost adesea benefice pentru majoritatea oamenilor, un colaps astăzi ar fi global şi dezastruos pentru toţi. „Astăzi, nu avem imperii regionale, ci un singur Goliat global interconectat. Toate societăţile noastre acţionează în cadrul unui singur sistem economic global – capitalismul”, spune Kemp. El citează trei motive pentru care prăbuşirea Goliatului global ar fi mult mai gravă decât evenimentele anterioare. Primul este că prăbuşirile sunt însoţite de valuri de violenţă, pe măsură ce elitele încearcă să-şi reafirme dominaţia. „În trecut, aceste bătălii se duceau cu săbii sau muschete. Astăzi avem arme nucleare”, spune el. În al doilea rând, oamenii din trecut nu depindeau în mare măsură de imperii sau state pentru servicii şi, spre deosebire de astăzi, puteau reveni cu uşurinţă la agricultură, vânătoare şi cules. „Astăzi, majoritatea dintre noi suntem specializaţi şi depindem de infrastructura globală. Dacă aceasta se prăbuşeşte, vom cădea şi noi”, avertizează Kemp. „Nu în ultimul rând, din păcate, toate ameninţările cu care ne confruntăm astăzi sunt mult mai grave decât în trecut”, spune el. Schimbările climatice din trecut care au precipitat colapsurile, de exemplu, au implicat de obicei o schimbare de temperatură de 1 °C la nivel regional. Astăzi, ne confruntăm cu 3°C la nivel global. Există, de asemenea, aproximativ 10.000 de arme nucleare, tehnologii precum inteligenţa artificială şi roboţii ucigaşi şi pandemii create artificial, toate surse de risc global catastrofal. Kemp spune că triada trăsăturilor întunecate se confirmă astăzi. „Cei trei oameni cei mai puternici din lume sunt o versiune umană a triadei întunecate: Trump este un narcisist tipic, Putin este un psihopat rece, iar Xi Jinping a ajuns să conducă (China) fiind un maestru al manipulării machiavelice”. „Corporaţiile noastre şi, din ce în ce mai mult, algoritmii noştri, seamănă, de asemenea, cu acest tip de oameni. Practic, ei amplifică ce este mai rău în noi”, adaugă autorul cărţii. Kemp indică aceşti „agenţi ai dezastrului” drept sursă a traiectoriei actuale către colapsul societal. „Acestea sunt marile corporaţii şi grupuri psihopate care produc riscuri catastrofale la nivel global”, spune el. „Armele nucleare, schimbările climatice, inteligenţa artificială sunt produse doar de un număr foarte mic de grupuri secrete, extrem de bogate şi puternice, precum complexul militar-industrial, marile companii de tehnologie şi industria combustibililor fosili. Cheia este că nu este vorba despre întreaga umanitate care creează aceste ameninţări. Nu este vorba despre natura umană. Este vorba despre grupuri mici care scot la iveală ce este mai rău în noi, care concurează pentru profit şi putere şi aduc toate (riscurile)” - este teoria lui Luke Kemp. Goliatul global înseamnă sfârşitul umanităţii, spune Kemp. Ca mutările finale ale unei partide de şah, el vede două rezultate posibile: autodistrugerea sau o transformare fundamentală a societăţii. El crede că primul rezultat este cel mai probabil, dar spune că se poate evita colapsul global. „În primul rând, trebuie să creaţi societăţi democratice autentice pentru a elimina toate formele de putere care duc la apariţia goliaţilor”, spune el. Asta înseamnă conducerea societăţilor prin adunări şi jurii ale cetăţenilor, ajutate de tehnologiile digitale pentru a permite democraţia directă la scară largă. Istoria arată că societăţile mai democratice tind să fie mai rezistente, subliniază el. „Dacă ar fi existat un juriu de cetăţeni care să judece companiile de combustibili fosili atunci când au descoperit cât de multă distrugere şi moarte vor provoca produsele lor, credeţi că ar fi spus: «Da, daţi-i drumul, ascundeţi informaţiile şi lansaţi campanii de dezinformare»? Bineînţeles că nu”, spune Kemp. Pentru a evita colapsul, este necesară totodată impozitarea averii, altfel bogaţii vor găsi modalităţi de a manipula sistemul democratic, crede el. „Aş limita averea la 10 milioane de dolari. Este mult mai mult decât are nevoie oricine. Un magnat petrolier celebru a spus odată că banii sunt doar un mod prin care bogaţii ţin scorul. De ce ar trebui să le permitem acestor oameni să ţină scorul cu riscul de a distruge întreaga planetă?” Dacă juriile cetăţeneşti şi plafonarea averii par extrem de optimiste, Kemp spune că am fost îndoctrinaţi de mult timp de conducătorii care îşi justifică dominaţia, de la autoproclamaţii faraoni-zei ai Egiptului şi preoţii care pretindeau că ei controlează vremea, până la autocraţii care susţin că apără poporul de ameninţările străine şi titanii tehnologici care ne vând utopiile lor tehnologice. „Întotdeauna a fost mai uşor să ne imaginăm sfârşitul lumii decât sfârşitul giganţilor. Asta pentru că sunt poveşti care ne-au fost băgate în cap timp de 5.000 de ani”, subliniază el. „Astăzi, oamenilor le este mai uşor să-şi imagineze că putem construi inteligenţă pe siliciu decât că putem face democraţie la scară largă sau că putem scăpa de cursa înarmărilor. Este o prostie totală. Bineînţeles că putem face democraţie la scară largă. Suntem o specie socială, altruistă şi democratică din fire şi avem cu toţii o intuiţie anti-dominaţie. Pentru asta suntem făcuţi”, continuă el argumentaţia. Kemp respinge sugestia că ar prezenta pur şi simplu o viziune de stânga asupra istoriei. „Nu există nimic inerent de stânga în democraţie”, spune el. „Nici stânga nu are monopolul luptei împotriva corupţiei, a responsabilizării puterii şi a asigurării că întreprinderile plătesc pentru daunele sociale şi de mediu pe care le provoacă. Asta înseamnă doar să facem economia noastră mai onestă”, susţine profesorul. El are şi un mesaj pentru indivizi: „Colapsul nu este cauzat doar de structuri, ci şi de oameni. Dacă vrei să salvezi lumea, primul pas este să încetezi să o distrugi. Cu alte cuvinte: nu fi un nemernic. Nu lucra pentru marile companii tehnologice, producătorii de arme sau industria combustibililor fosili. Nu accepta relaţii bazate pe dominare şi împarte puterea ori de câte ori poţi”. În ciuda posibilităţii de a evita colapsul, Kemp rămâne pesimist în ceea ce priveşte perspectivele omenirii. „Cred că este puţin probabil”, spune el. „Avem de-a face cu un proces de 5.000 de ani care va fi incredibil de dificil de inversat, având în vedere nivelurile crescânde de inegalitate şi de capturare a politicii de către elită. Dar chiar dacă nu ai speranţă, nu contează cu adevărat. Este vorba despre sfidare. Este vorba despre a face ceea ce este corect, de a lupta pentru democraţie şi pentru ca oamenii să nu fie exploataţi. Şi chiar dacă eşuăm, cel puţin nu am contribuit la problemă”, conchide el.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din vaslui

-
-

11:03

CSM Vaslui învinge SCM Politehnica Timișoara cu 27-24

CSM Vaslui a obținut o victorie importantă în fața echipei SCM Politehnica Timișoara, scor 27-24, în cadrul Ligii Zimbrilor. Jucătorii cheie ai echipei au fost Florin Acatrinei, care a marcat 8 goluri, și Dominik Gal, cu 6 goluri. În plus, portarul Adrian-Ioan Tenghea a avut o prestație remarcabilă, înregistrând 17 intervenții. Partida a fost echilibrată în prima repriză, cu ambele echipe având un avantaj maxim de două goluri. La pauză, CSM
Image Description

10:59

Un bărbat din comuna Iana reținut pentru agresiune și tulburarea ordinii publice

Poliția din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Iana a reținut recent un bărbat de 30 de ani, din comuna Iana, județul Vaslui, pentru săvârșirea unor infracțiuni de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Incidentele s-au petrecut pe 10 octombrie 2024, în comuna Gherghesti, unde individul este suspectat că a provocat un scandal în fața unui local de alimentație publică. La ora 19:40, pe fondul consumului de alcool,
Image Description

10:33

Prezentarea raportului de cercetare privind inegalitățile sociale în învățământul românesc la Vaslui

Pe 18 octombrie 2024, la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Vaslui, a avut loc o prezentare importantă a raportului de cercetare intitulat "Inegalitățile sociale în învățământul românesc. O explorare a motivațiilor, aspirațiilor și opțiunilor educaționale ale elevilor de clasa a VIII-a din județul Vaslui". Această cercetare a fost realizată de Facultatea de Științe Politice, Departamentul de Sociologie, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui. Deschiderea întâlnirii a fost marcată
Image Description

08:51

Avertisment privind o presupusă evadare și acte de violență în Bârlad

În ultimele zile, rețelele de socializare au fost inundate de mesaje alarmante legate de o presupusă evadare din Penitenciarul din Vaslui. Internauții susțin că un deținut ar fi încercat să deschidă ușile apartamentelor din municipiul reședință și chiar ar fi pătruns în locuințele unor oameni. Potrivit postărilor, dimineața s-ar fi aflat în Bârlad, unde, în jurul orei 9:30, ar fi atacat o tânără, omorând-o, și fugarit șase copii, printre care patru
Image Description

05:27

Guvernul aprobă modificarea programului Rabla pentru tractoare

Guvernul României a decis recent să modifice hotărârea de guvern nr. 589/2024, care reglementează finanțarea programului de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate. O noutate importantă constă în faptul că finanțarea va fi oferită fără necesitatea semnării contractelor de finanțare, ci doar prin aprobarea Comitetului de avizare al Administrației Fondului pentru Mediu. Bugetul alocat programului Rabla pentru tractoare este de 500 de milioane de lei. Ministrul
Image Description

Recente din Romania

-
-

00:19

- Bihor - Expoziţie de artă contemporană la Sinagoga Sion - „Damasc Nouveau”

Orădenii vor putea admira la Sinagoga Neologă Sion o expoziţie de artă contemporană, intitulată „Damasc Nouveau”, a unuia dintre cei mai buni artişti sirieni. Ammar Alnahhas este sirian de origine, dar are şi cetăţenie română. Între 1997 şi 2001 a urmat cursurile Facultăţii de Arte Plastice a Universităţii din Damasc, fiind din 2003 şi membru al organizaţiei profesionale a artiştilor plastici din Siria. În 2021 a devenit şi membru UAP.
Image Description

00:14

- Bihor - Un baschetbalist francez se alătură roș-albaștrilor - Jucător de Euroligă la CSM CSU Oradea!

Cel mai sonor transfer al verii de până la acest moment a fost anunțat de către vicecampioana României la baschet masculin la finele săptămânii trecute. Este vorba despre Bandja Sy, un baschetbalist francez transferat la de Paris Basketball, campioana Franței și totodată o echipă ce a evoluat în Euroligă în ultimul sezon competițional. An de an conducerea CSM Oradea încearcă să ridice ștacheta în ceea ce privește nivelul valoric. În
Image Description

00:06

- Bihor - Pompierii bihoreni, lideri detașați la etapa zonală - ISU Bihor a câștigat toate probele

Echipa pompierilor militari bihoreni s-a impus la toate cele patru probe ale etapei zonale a concursurilor profesionale pentru situații de urgență, desfășurată în județul Bihor, obținând și cele mai multe medalii la individual. Pompierii militari bihoreni au obținut locul I în clasamentul general, locul I pe echipă la fiecare din cele patru probe, respectiv încă șapte medalii, la individual, în cadrul etapei a III-a zonale a Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
vaslui WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul vaslui
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete