La mai puțin de 24 de ore de la anunțul premierului Ilie Bolojan, patru miniștri vin să detalieze măsurile care intră în vigoare de luna viitoare. Conferința de presă este susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, cărora li se vor alătura și ministrul Educației, Daniel David, împreună cu ministrul Muncii, Petre Manole, care vor detalia ce venituri se taie și ce taxe vor plăti românii, în urma pachetului de măsuri fiscale anunțat de premierul Ilie Bolojan. Citiți AICI proiectul de lege pentru măsurile fiscale. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media ACTUALIZARE 16:35 Principalele declarații ale ministrului Educației, Daniel David: Voi implementa măsurile ținând cont de principiul raționalității. Orice măsura trebuie să se înscrie la practicile europene și principiul decenței. Așteptăm atâtea resurse cât își permite țara și pe măsura ce eficientizăm Ministerul o să-i aducem în acest sistem cu implicații pe termen scurt, mediu și lung; Pe termen scurt, nu avem de disponibilizat oameni, ci trebuie să angajăm, și nu modificăm salarii; Pe termen mediu, punctul de raportare pentru debutantul universitar trebuie să fie salariul brut pe economie, trebuie cuprinse în legea salarizării; Peste cinci ani, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut pentru Educație; Despre „anomalii” în sistemul de Educație În ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut; De ce? Am văzut că am luat mpsuri prin care stabilind numprul minim și maxim de copii într-o clasă, am fragmentat clasele; În ultimii ani am acceptat degrevările de normă, am redus din normele de interacțiune cu copilul dar păstrezi salariul. Dar foarte interesant degrevările de normă au fost însoțite de plata cu ora; Bugetul pentru burse a a crescut enorm în ultimii ani. Am generat un fond pentru burse care nu se exprimă în performanță în Educație, nici măcar gradul de promovalabilitate la Bacalaureat; În norma didactică creștem numărul de ore prin care profesorii interacționează direct cu copii cu două ore; În cazul profesorilor performanți, care au vechime, vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care îl au. Este o modificare temporară, un ciclu de studii, patru ani; În zona elevilor nu schimbăm doar bugetul, ci sistemul de burse. Sistemul are o varietate de burse, foarte compplex. Vreau să propun trei tipuri de burse, de merit - dar va fi definit ca merit, nu mai mult de 15% dintre elevi dintr-o clasă; bursa socială, dar bine gândită pentru elevii care sunt dezavantajați, bursele tehnologice pentru copii din școlile profesionale; Menținem premiile pentru performanțele la olimpiadă; Cei performanți vor primi mai mult ca până acum; ACTUALIZARE 16. 17 Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat de ce a ajuns România în această situație. „Încep cu evoluția cheltuielilor, în 2021 era de 459 miliarde, iar astăzi 831 miliarde. O creștere de 43% a cheltuielilor. Deficitul în 2021 era 79 miliarde (6,7% din PIB), acum e de 176 miliarde. Datoria publică în 2021 era de 576 miliarde, astăzi prognozăm că va depăși 1100 miliarde sau 58% din PIB. Toate aceste creșteri nu au putut fi susținute de creșterea veniturilor”, a spus el. Nazare a adăugat că suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim în următorii 5 ani ca să ieșim. „Nu putem avea ambiții de a negocia lucruri la Bruxelles cât avem această ștampilă de deficit”, a spus el. „Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante. Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, a fondurilor de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna penalizări pe fonduri europene. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere”, a spus Nazare. „Al doilea lucru :păstrăm calificativul de investiții”, a spus el, adăugând că ultima dată când a fost retrogradată România, „a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta.” „În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe”, a spus Nazare. „Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante. Primul risc este acest risc de suspendare a fondurilor europene, a fondurilor de coeziune și din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie pentru că nu am luat acțiuni corective din ianuarie. Pașii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe. Ar însemna penalizări pe fonduri europene. Salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate transmițând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere”, a spus Nazare. „Al doilea lucru :păstrăm calificativul de investiții”, a spus el, adăugând că ultima dată când a fost retrogradată România, „a atras foarte multe consecințe: o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta.” „În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piețe”, a spus Nazare. Ministrul a spus că pachetul fiscal are un impact pe venituri de circa 9,5 miliarde în 2025, iar pe cheltuieli - de 1,2 miliarde. Impactul pe 2026 este de 35 miliarde pe venituri și 57 miliarde pe cheltuieli. 18 miliarde sunt legate de înghețarea salariilor și pensiilor. „Acest pachet a fost negociat cu CE, avem semnale pozitive că în cazul adoptării înainte de Consiliul Ecofin, evaluarea Comisiei va fi bună. Intrăm pe un nou drum, în care lucrăm la fundație, să fie solidă, pentru a construi o economie orientată spre investiții, predictibilă”, a spus ministrul. „Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală: Premierul va prezenta un raport asupra stării economiei în Parlament, la fel va face ministrul de Finanțe. Nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice”, a spus el. Întrebat de ce trebuie să plătească românii pentru neseriozitatea politicienilor, Nazare a spus: „Respect contribuabilii, antreprenorii, pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort și îi rog să vină în acest parteneriat alături de noi, chiar dacă acest prim pachet este preponderent pe venituri. Pachetul nu are culoare politică, e un pachet care protejează România. Azi e prima etapă, aceste măsuri vrem să vizeze în mod egal toate zonele. Dacă nu luam aceste măsuri, eram obligați să luăm dublul acestor măsuri în trei luni.” El a explicat ce sume vor fi obținute din creșterea taxelor: „avem creșteri de 1 miliard la accize în acest an, prin așezarea plafonului pentru CASS la pensiile peste 3.000 de lei vom obține 1,3 miliarde în acest an și peste 4 miliarde în 2026. Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2 la 4% în acest an, un impozit temporar, care va avea un impact de circa 400 milioane în acest an și 1,8 miliarde în 2026. „Creștem taxele de autorizare și taxele conexe pe jocuri de noroc. La autorizare cu 30%, un cuantum foarte important. Jucătorilor care au câștiguri până în 10.000 de lei li se va reține 10%”, a spus el. Nazare a spus că impozitul progresiv nu putea fi aplicat rapid, dar că nici nu era de acord cu acesta. „Cota unică funcționează, nu ar trebui să schimbăm lucruri care funcționează”, a spus el. El a explicat de ce crește TVA de la 19% la 21%: „Opțiunile Comisiei trimise au fost foarte clare și priveau impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare măsură. În discuții am constatat că acestea sunt variantele acceptate. Comisia consideră creșterea la 21% ca o măsură credibilă, având deficitul de încredere pe care l-am creat de ani de zile.” El a adăugat că vor fi luate și măsuri pentru stimularea economiei, și pentru reducerea cheltuielilor. Nazare a mai spus că Guvernul nu putea face în 8 zile măsuri ample pentru reducerea cheltuielilor. ACTUALIZARE 16. 13 Vicepremierul Tanczos Barna a spus că e nevoie de corectarea în viitorul apropiat a creșterii accelerate a datoriei publice și deficitului bugetar. „Primul lucru care trebuie adresat sunt deficitele gemene, această situație creată în ultimii 10-12 ani. Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul apropiat. Trebuie să spunem deschis că deficitul bugetar este nesustenabil fără măsurile de corecție. „Suntem presați de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri”, a spus vicepremierul. „UE și agențiile de rating au spus că primele variante prezentate nu sunt suficiente, astfel încât am elaborat acest pachet”, a adăugat el. Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută miercuri la Palatul Victoria, măsurile fiscale pe care le va lua Guvernul pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit lui Bolojan, TVA va crește de la 19% la 21%, cu excepția unor produse care rămân la cota de 11% (alimente, medicamente, lemne pentru foc). „Ne propunem, ca până la finalul acestei săptămâni, să facem consultările publice şi cel mai târziu, marţi, săptămâna viitoare, când avem şedinţa ministrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, Consiliul Ecofin, să avem acest pachet adoptat şi ne propunem să îl punem în practică prin asumarea răspunderii Guvernului în cursul săptămânii viitoare”, a spus premierul. „Vom reaşeza taxa pe valoare adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 şi de 19%. Cele două cote la care propunem reaşezarea sunt cota de 11% şi cota de 21%. La cota redusă vor rămâne, aşa cum a fost şi până acum, medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă şi canalizare, apa pentru irigaţii, cărţile, lemnele de foc şi energia termică. Propunem de asemenea ca şi industria Horeca să rămână la acest nivel”, a anunţat şeful Executivului. O a doua măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor. „E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil. La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat. De asemenea, va creşte şi acciza pentru ţigări”, a anunţat premierul. Un al treilea element important este creşterea numărului de contributori la Casa Naţională de Sănătate. Avem puţin peste 6 milioane de contributori şi avem peste 16 milioane de beneficiari, a subliniat Ilie Bolojan. Premierul a mai spus că toate aceste măsuri ar urma să intre în vigoare de la data de 1 august.