Curtea Constituțională a respins joi, 10 iulie, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, sesizarea S.O.S România, AUR și POT la legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură. Adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare, susține CCR. Actul normativ prevede că distribuirea „prin intermediul unui sistem informatic” a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război va constitui infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și peste în anumite cazuri. Curtea Constituţională a respins, joi, sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi, pe legea care majorează pedepsele privind folosirea simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, arătând că adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare informare şi învăţătură întrucât în urma aplicării testului de proporţionalitate, iar legea criticată îşi găseşte justificarea raportat la exigenţele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „În şedinţa din data de 10 iulie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, în ansamblul său”, anunţă Curtea Constituţională. Citește și Nicușor Dan a contestat la CCR legea privind propaganda legionară. AUR, SOS și POT sesizaseră Curtea pentru aceeași lege În esenţă, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare, informare şi învăţătură întrucât în urma aplicării testului de proporţionalitate, legea criticată îşi găseşte justificarea raportat la exigenţele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim şi al măsurii adecvate şi necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective şi cele individuale. „Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că intră sub incidenţa art.17 din Convenţie, nefiind, de regulă, protejate prin dispoziţiile art.10 din Convenţie”, promovarea şi justificarea terorismului şi a crimelor de război, incitarea la violenţă, promovarea ideologiilor totalitare (comunismul, ideologia nazistă), incitarea la ură (xenofobia şi discriminarea rasială, ura pe motive etnice, ură religioasă), negarea holocaustului şi probleme conexe, neputând fi acceptată posibilitatea ca o persoană sau un grup de persoane sau mişcări totalitare organizate sub forma unor partide politice să încerce să invoce drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate în cuprinsul Convenţiei în scopul comiterii unor fapte având ca rezultat distrugerea/înlăturarea chiar a acestor drepturi şi libertăţi şi a valorilor unei societăţi democratice”, menţionează CCR. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat la CCR acest act normativ, cele trei partide votând împotriva proiectului la adoptarea pe 11 iunie de către Camera Deputaților, for decizional. În contestație era argumentat că, pe lângă faptul general acceptat că o astfel de lege doar va „alimenta un antisemitism artificial” care să furnizeze motive pentru acordarea privilegiilor unor grupuri minoritare, redactorii sesizării, profesor universitar doctor Verginia Vedinaș și avocat Marcela Baș, au adus câteva obiecții concrete. „Obiecțiile aduse menționează faptul că modificările propuse de Silviu Vexler se află în contradicție cu Constituția României. Cu precădere acestea încalcă, printre altele, libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație”, precizează comunicatul de presă al S.O.S. România.