Un studiu Mind Education evidențiază că 45% dintre adolescenții cu vârsta între 13 și 19 ani au probleme în a-și controla timpul petrecut pe internet și rețelele sociale, crescând astfel riscul de dependență de tehnologie. Raportul subliniază o utilizare frecventă și adesea neghidată a mediului digital, în care mulți tineri se confruntă cu provocări majore, inclusiv cyberbullying și expunere la conținut inadecvat.
👉 Implicarea părinților și riscurile lipsei supravegherii online
Studiul pune în evidență o implicare redusă a părinților în activitatea online a copiilor, cu 42% dintre adolescenți care afirmă că părinții nu știu ce fac în mediul digital și 45% care spun că aceștia nu știu ce postează sau ce mesaje trimit. Această lipsă de supraveghere poate crește riscul expunerii tinerilor la pericole online.
Ovidiu Ana, directorul executiv al Fundației Orange, explică: „Copiii au nevoie să fie ghidați, nu controlați, prin expunerea la alternative utile în viața de zi cu zi și prin conectarea reală cu prietenii și colegii". Totodată, au fost dezvoltate instrumente gratuite pentru părinți și profesori care să sprijine dezvoltarea rezilienței digitale la copii.
👉 Impactul timpului excesiv petrecut online asupra sănătății adolescenților
Conform studiului „Reziliența digitală a adolescenților”, 45% dintre tineri petrec zilnic între două și patru ore pe dispozitive digitale, iar 25% între patru și șase ore. Aceste valori depășesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care limitează timpul recreațional la maximum două ore pe zi.
Frecvența ridicată a accesului la rețelele sociale - până la 11-40 de ori pe zi pentru 16% dintre adolescenți - are consecințe directe asupra sănătății cognitive, emoționale și sociale. Printre efectele negative se numără scăderea capacității de concentrare, anxietatea, depresia și tulburările de somn.
👉 Strategii pentru creșterea rezilienței digitale la adolescenți
Domnica Petrovai, psihoterapeut de familie și CEO al Mind Education, subliniază că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea rezilienței digitale. Aceasta include obiceiuri sănătoase, precum un somn de calitate, alimentație adecvată și mișcare, toleranța la efort și frustrare, autonomia emoțională și educația digitală adaptată realităților actuale.
Psihoterapeutul mai menționează că „abilitatea copiilor de a avea un comportament echilibrat online și de a se proteja depinde de patru aspecte esențiale”: sănătatea generală, creșterea rezilienței, autonomia emoțională și educația digitală, elemente esențiale pentru protejarea adolescenților în fața riscurilor digitale.
