Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Deputatul AUR de Prahova, Andrei Gușă, susține că anul 2025 a adus un bilanț economic, politic și umanitar dezastruos, iar perspectivele pentru 2026 sunt și mai sumbre sub actuala guvernare. Într-o declarație politică, Gușă critică dur măsurile fiscale adoptate și gestionarea resurselor de către guvernul condus de Ilie Bolojan, pe care newsbucuresti.ro o citează într-un material recent.
Andrei Gușă atrage atenția asupra unor decizii guvernamentale nocive, printre care creșterea taxelor de consum, menținerea unui aparat administrativ supradimensionat și alocarea de fonduri nejustificate în exterior. Parlamentarul afirmă că inflația a explodat în 2025, iar puterea de cumpărare a cetățenilor a scăzut semnificativ.
El spune că mediul de afaceri are de suferit, susținând că insolvențele au înregistrat o creștere cu 35% față de anul precedent. Gușă acuză guvernul că nu a redus cheltuielile inutile și nu a sprijinit economia reală, ci a preferat să amâne plățile către furnizori și să susțină politici favorabile exclusiv intereselor aparatului de stat și firmelor apropiate puterii.
Deputatul din Prahova semnalează că lipsa apei potabile continuă să afecteze peste 100.000 de locuitori, iar în comunele Aluniș, Vărbilău și Șotrile această situație pune în pericol sănătatea publică și buna funcționare a instituțiilor. El acuză guvernul de lipsă de transparență și corectitudine în gestionarea resurselor naturale.
Un exemplu menționat este prelungirea ilegală a licenței OMV pentru explorarea resurselor din Marea Neagră, ce avantajează firmele de casă, fără aplicarea sancțiunilor legale pentru neîndeplinirea obligațiilor. Newsbucuresti.ro relatează aceste afirmații ca parte a declarației politice făcute de Gușă.
În plus, Gușă critică angajamentul României într-un proces amplu de înarmare și modernizare a armatei, cu achiziții de tancuri Abrams, avioane F-16 și F-35, drone și sisteme antiaeriene. Parlamentarul subliniază că acest demers se face fără o strategie clară pe termen lung, care să asigure sustenabilitatea financiară și protecția cetățenilor.
El concluzionează că bilanțul din 2025 arată lipsa de priorități a actualei guvernări în ceea ce privește bunăstarea, sănătatea, educația, puterea de cumpărare, investițiile și siguranța națională, guvernul urmărind mai degrabă interesul aparatului de stat supradimensionat și al firmelor afiliate puterii.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.