Update 4 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Premierul Ilie Bolojan a răspuns apelului protestatarilor „Bolojan, te sună România” din Piața Victoriei, afirmând că Guvernul intenționează să propună reforme legislative în domeniul Justiției până la sfârșitul lunii ianuarie 2026. El susține că reacțiile din societate sunt justificabile și rezultatul unei tensiuni acumulate, iar potrivit acestuia, schimbările vor putea fi realizate cu sprijinul coaliției de guvernare, conform declarațiilor publicate de %source%.
Premierul Ilie Bolojan a evidențiat că reacțiile publice la adresa Justiției reflectă o stare de îngrijorare reală în societatea românească și că multe studii sociologice indică un nivel scăzut de încredere în instituțiile statului, inclusiv în Justiție. El a subliniat că, după ieșirea României de sub monitorizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), responsabilitatea pentru buna funcționare a sistemului judiciar a revenit aproape în întregime conducerii interne a Justiției, reducând considerabil influența politică.
Bolojan a precizat că problemele actuale provin din modul în care Justiția a fost gestionată de-a lungul timpului și a afirmat că fiecare persoană care a ocupat funcții-cheie în administrație sau Justiție trebuie să-și asume responsabilitatea, proporțional cu mandatul și rolul avut. Prin această abordare, guvernul își propune să răspundă nemulțumirilor societății și să restabilească încrederea publică în instituții.
În răspuns la criticile privind funcționarea Justiției, Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup de lucru care va aborda legislația în domeniu, în colaborare cu reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest demers vizează elaborarea unor propuneri legislative care să fie realiste și să poată fi asumate fie de Guvern, fie de coaliția de guvernare, pentru a avea șanse mari de adoptare în Parlament.
Premierul a precizat că primele variante ale reformei sunt așteptate până la finalul lunii ianuarie 2026, după care ele vor fi supuse unei analize politice și legislative detaliate. Astfel, Guvernul își pregătește un răspuns concret la apelurile publice privind reforma Justiției și caută să reducă tensiunile din societate.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.