Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, cunoscută pentru criticile aduse conducerii Curții de Apel București privind atmosfera „toxică” din instituție, a fost recuzată dintr-un complet de judecată care analiza măsurile preventive într-un dosar de trafic de droguri, potrivit informațiilor publicate pe site-ul luju.ro.
Cererea de recuzare a fost depusă de avocatul inculpatului, Alexandru Turiga, care a invocat articolul 64 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, menționând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. Turiga a susținut că în interviul acordat portalului Recorder, judecătoarea Moroșanu arătase că „judecătorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea în raport de un inculpat”, ceea ce ar indica o prejudecată.
În interviul citat, Moroșanu spunea referitor la conducerea instanței: „Nu simt, știu! Ni se tot spune că trebuie să fim oameni […], să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”. Ea sublinia că la Curtea de Apel București se cere judecătorilor să fie indulgenți cu cei acuzați, în special cei implicați în cazuri de evaziune fiscală, și îi critica pentru presiunile exercitate în sensul achitării prea ușoare a acestora.
Cererea de recuzare a fost analizată de judecătorii Bogdan Dari și Nicoleta Nolden, care nu au ajuns la o decizie comună. Astfel, în complet a fost inclusă și judecătoarea Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, care a avut votul decisiv în acceptarea recuzării Ralucăi Moroșanu.
Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry este una dintre judecătoarele menționate în documentarul Recorder „Justiție Capturată” pentru că ar fi închis un dosar important, cel al lui Marian Vanghelie, în ciuda probelor evidente. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la criteriile și motivațiile deciziei de recuzare, bazată pe o interpretare contestată a declarațiilor judecătoarei Moroșanu.
Judecătorul Danileț a criticat dur decizia de recuzare, declarând că „soluția de azi cu privire la recuzarea Ralucăi Moroșanu este profund greșită”. El spune că acest fapt contravine drepturilor judecătorilor de a vorbi liber despre deficiențele sistemului judiciar, sancționându-i în schimb pentru aceste demersuri.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.