Update 4 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi că majoritatea cetățenilor nu susțin unirea cu România, subliniind că deciziile vor urma voința democratică a populației. Aceasta a răspuns la întrebări despre un posibil referendum pe această temă, potrivit TVRInfo, și a precizat că subiectul nu a fost discutat cu liderii europeni.
La conferința de presă organizată la Chișinău, Maia Sandu a explicat: „cel puțin conform sondajelor, nu există sprijin majoritar” pentru unirea Republicii Moldova cu România. Aceasta a subliniat că Moldova este o țară democratică care respectă decizia cetățenilor și nu a prezentat un plan concret pentru organizarea unei consultări populare. Întrebarea a apărut în contextul unei declarații anterioare din luna ianuarie 2026, când, într-un podcast realizat de jurnaliști britanici, Maia Sandu a spus că, în cazul unui referendum, ar vota pentru reunificare.
Șefa statului a precizat că opinia aceasta nu este nouă, dar a insistat că sondajele de opinie arată o situație nefavorabilă ideii unirii, iar orice demers în acest sens trebuie să țină cont de voința cetățenilor moldoveni. Ea a mai afirmat că, în acest moment, prioritatea instituției prezidențiale este stabilitatea și pacea în țară, iar deciziile privind viitorul statului trebuie să fie făcute democratic.
În același context, Maia Sandu a subliniat că apărarea și prosperitatea Republicii Moldova pot fi garantate prin aderarea la Uniunea Europeană, opțiune care beneficiază de susținerea majorității cetățenilor. „Pentru primul plan, pentru integrarea europeană, avem susținerea majoritară a cetățenilor Republicii Moldova”, a spus ea, afirmând că acest lucru a fost susținut de rezultatele referendumului și ale altor alegeri recente.
Referitor la posibilitatea ca Moldova să fie sub protecția României, Maia Sandu a explicat că această opțiune nu beneficiază de sprijin public majoritar, ceea ce face ca păstrarea democrației și respectarea voinței electoratului să reprezinte principii de bază. Ea a mai adăugat că nu a purtat discuții pe acest subiect cu liderii europeni, reafirmând importanța deciziei populației în chestiuni fundamentale privind viitorul țării.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.