Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Un proiect de lege aflat în Parlament schimbă modul de fabricație a ambalajelor pentru băuturi în România, impunând utilizarea de materiale reciclate, precizează TVRInfo. Inițiativa urmărește ca ambalajele din sticlă și metal să includă un procent minim de material reciclat, vizând reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței de materii prime virgine.
Producătorii de ambalaje pentru băuturi cu capacitate de până la 3 litri vor avea sarcina să folosească materiale reciclate în procesul de fabricație, susțin inițiatorii proiectului. Aceștia fixează pentru început un prag de 25% material reciclat în ambalaje din sticlă și metal, procent ce ar urma să crească la 30% începând din 2030.
Condițiile se aplică materialului folosit la fabricarea ambalajelor, nu reciclării ambalajelor după consum, iar legea impune operatorilor economici această obligație explicită, cu scopul combaterii cantității mari de deșeuri și a importului excesiv de materii prime virgine.
Inițiativa legislativă susține transferul responsabilității financiare de la bugetul de stat către producătorii care introduc pe piață ambalaje. Parlamentarii PNL notează că România a plătit către bugetul Uniunii Europene aproximativ un miliard de euro în perioada 2021–2025 pentru plastic nereciclat.
Ei consideră aceste costuri „rezultatul neîndeplinirii obligațiilor și al ineficienței cadrului legal actual”, insistând că respectarea normelor europene de economie circulară este imperativă. Proiectul mai prevede mecanisme de raportare, control și sancționare, dar și stimulente financiare pentru producătorii care depășesc procentul minim stabilit.
Propunerea legislativă este în faza de avizare la Senat și urmează să intre ulterior în dezbatere parlamentară. Adoptarea acesteia ar putea ajusta semnificativ caracteristicile ambalajelor pentru băuturi, stimulând cererea pentru materiale secundare și facilitând investițiile în infrastructura de reciclare.
Inițiatorii consideră că astfel se va promova o economie mai durabilă și reducerea impactului negativ asupra mediului printr-un cadru legal mai eficient în ceea ce privește reciclarea și producția de ambalaje.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.