Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Profesorul Vasile Dîncu semnalează riscurile utilizării inteligenței artificiale și algoritmilor marilor platforme digitale pentru a influența alegeri și a slăbi încrederea în instituțiile democratice. Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, el a subliniat că acest fenomen reprezintă o realitate zilnică, cu efecte deosebit de puternice pentru țările din Europa de Est. %source% relatează că Dîncu a detaliat modul în care aceste tehnologii pot amplifica tensiunile sociale și pot polariza societățile europene.
În cadrul discuțiilor din Parlamentul European dedicate Comisiei speciale pentru „Scutul democrației europene”, Vasile Dîncu a explicat că ingerința externă este puternic accentuată de funcționarea algoritmilor platformelor digitale. El a atras atenția asupra distribuirii masive a mesajelor coordonate, a rețelelor automate și a conținuturilor manipulatorii, care stimulează emoții negative precum frica, furia și divizarea socială.
Potrivit declarațiilor sale, aceste platforme aleg ce informații ajung la cetățeni și ce rămâne ascuns, iar aceste decizii, prezentate ca fiind doar „tehnice”, au consecințe politice serioase. Ele influențează agenda publică, participarea la vot și, în final, încrederea populației în instituțiile democratice, mai ales în țările din flancul estic al Uniunii Europene.
Profesorul Vasile Dîncu susține că vulnerabilitatea statelor de la granița Uniunii este amplificată de capacitatea instituțională redusă, de piețele media fragile și de o polarizare socială ușor de exploatat. Mesajele de ingerință devin tot mai sofisticate, folosind limba locală și adaptându-se la contextul național pentru a exploata conflictele istorice reale.
De asemenea, aceste intervenții vizează comunități cu acces limitat la informație de calitate, dar cu o expunere mare către rețelele sociale, ceea ce crește riscul de manipulare. Prin aceste metode, amenințarea la adresa democrației este nu doar teoretică, ci o problemă concretă și mereu prezentă, consideră profesorul.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.