Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
România intră în anul 2026 fără un ministru al Educației, într-un moment critic marcat de creșterea abandonului școlar și de lipsa de finanțare adecvată a sistemului educațional. Demisia lui Daniel David, anunțată după un mandat cu numeroase tensiuni, deschide o nouă etapă, iar numirea unui nou ministru este așteptată în următoarele săptămâni, notează %source%.
Deputatul de Dâmbovița, Victor Ponta, a comentat public situația actuală, referindu-se implicit la programul „România Educată”, inițiat de fostul președinte Klaus Iohannis. El atrage atenția asupra lipsei de reforme realizate în acest domeniu, scriind: „ROMÂNIA EDUCATĂ! Nu-i așa că ați uitat demult încă una dintre formulele propagandistice cu care au fost «excitați» alegătorii?”
Ponta subliniază efectele sloganurilor politice și modul în care acestea influențează alegătorii, deși realitatea contrazice promisiunile făcute în campanii electorale. El afirmă că „Sloganuri bine scrise în laboratoarele propagandei, care prind în campanie – și la votanți, și la «foci» – după care sunt aruncate la coș … Așa că ne învârtim în cerc și coborâm de fiecare dată mai jos.”
Daniel David a demisionat după un an în fruntea Ministerului Educației, o perioadă marcată de conflicte cu profesori, părinți și elevi. Această demisie lasă România fără un conducător al acestui sector esențial în prima parte a anului 2026. În acest context, premierul Ilie Bolojan a schimbat abordarea inițială, de la o soluție tehnocrată către numirea unui ministru politic.
Viitorul ministru al Educației va fi al 30-lea după Revoluția din 1989, iar numirea sa este programată pentru începutul lui 2026. Între timp, provocările majore ale sistemului educațional, precum subfinanțarea și abandonul școlar, rămân nerezolvate, ceea ce adaugă un nivel suplimentar de incertitudine și tensiune.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.