Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Prim-ministrul rus Mihail Mișustin a semnat un decret care instruiește Ministerul Apărării să anuleze mai multe acorduri militare cu state occidentale precum Germania, Marea Britanie, Polonia și Bulgaria, potrivit agenției bulgare Novinite.com, citată de TVRInfo. Această decizie reflectă o schimbare importantă în politica de apărare a Moscovei față de aliații NATO.
Decretul oficial publicat pe portalul guvernului rus detaliază încetarea unor acorduri bilaterale semnate în anii ’90 și începutul anilor 2000, între care pactul dintre Ministerul Apărării rus și cel german, încheiat la Moscova pe 13 aprilie 1993, dar și acorduri similare cu Polonia, semnate pe 7 iulie 1993, și Norvegia, din 15 decembrie 1995. Aceste măsuri marchează o diminuare extensivă a relațiilor militare formale dintre Rusia și aceste state, notează agenția TASS.
Printre parteneriatele reziliate se numără și acordurile cu România (28 martie 1994), Danemarca (8 septembrie 1994), Regatul Unit (18 martie 1997), Olanda (18 iunie 1997), Croația (18 decembrie 1998), Belgia (19 decembrie 2001) și Republica Cehă (16 aprilie 2002). În cazul României, pactul semnat în 1994 de președinții Ion Iliescu și Boris Elțîn a fost unul dintre pilonii cooperării bilaterale de după Războiul Rece.
Conform Novinite, Bulgaria joacă un rol central în această decizie, având în vedere Tratatul de Relații Prietenoase și Cooperare semnat cu Rusia în 1992, pe 4 august. Acesta a constituit fundamentul colaborării dintre cele două țări, inclusiv în domeniul apărării, după încheierea Războiului Rece.
Prin desființarea acestor acorduri, Rusia indică o schimbare clară în abordarea cooperării militare pe termen lung cu Bulgaria și celelalte țări prezentate în decret. Această decizie este un semnal privind orientarea strategică a Kremlinului în relațiile sale cu statele NATO.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.