Update 6 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Senatul României a aprobat bugetul pentru anul 2026, stabilit la 279,9 milioane de lei, o creștere moderată față de suma alocată în 2025. Bugetul Senatului ia în calcul evoluția inflației și obligațiile legale, evitând majorări ale posturilor sau beneficii suplimentare, potrivit declarațiilor oficiale. Documentul menționează și o scădere a cheltuielilor de personal față de anul anterior.
Comparativ cu bugetul inițial de 276,9 milioane de lei din 2025, noul buget al Senatului arată o ușoară creștere, până la 279,9 milioane de lei. Această ajustare este influențată, conform sursei, de inflație și costuri legale inevitabile. Cheltuielile de personal, fundamentale în structura bugetară, sunt stabilite la 186,3 milioane de lei, cu aproape 9 milioane de lei mai puțin decât suma aprobată inițial pentru anul precedent.
Bugetul nu prevede nici creșterea numărului de posturi, nici introducerea unor beneficii noi, ci acoperă doar drepturile legale ale senatorilor și angajaților Senatului. Mai mult, suma alocată acestui capitol se va reduce suplimentar, ca urmare a diminuării cu 10% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, măsură care subliniază angajamentul instituției pentru gestionarea responsabilă a fondurilor publice.
Capitolul „Bunuri și servicii” beneficiază de o alocare de 36,9 milioane de lei, fonduri destinate exclusiv acoperirii cheltuielilor curente. Suma include plata utilităților pentru partea din Palatul Parlamentului administrată de Senat, întreținerea parcului auto, materiale și servicii necesare activității legislative, precum și servicii IT și deplasările parlamentarilor.
Creșterea acestei alocări reflectă doar majorarea prețurilor la utilități și servicii, nu o extindere a activității Senatului. La capitolul „Alte transferuri” sunt prevăzuți 2,8 milioane de lei pentru cotizațiile României către organisme parlamentare internaționale, conform înțelegerii între cele două Camere ale Parlamentului. În plus, pentru asistență socială au fost alocați 25,2 milioane de lei, sumă destinată exclusiv indemnizațiilor pentru limită de vârstă, fără alte beneficii adiționale.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.