Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Ieri, Senatul a adoptat în calitate de for decizional proiectul de lege privind voluntariatul militar, care introduce un nou cadru legal pentru cetățenii care doresc să participe voluntar la serviciul militar pe timp de pace. Potrivit %source%, această inițiativă vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării. Legea creează conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”, deschis tuturor românilor cu vârste între 18 și 35 de ani.
Proiectul de lege stabilește o formă voluntară de îndeplinire a serviciului militar activ pe timp de pace. Aceasta se adresează atât bărbaților, cât și femeilor cu domiciliul stabil în România, care nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar, și prevede un program de pregătire de bază cu durata de până la patru luni. Participanții beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și alte drepturi prevăzute pentru militarii în termen.
În plus, cetățenii înscriși în acest program primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizația se achită în tranșe lunare egale, iar cei care nu finalizează programul trebuie să restituie suma primită și cheltuielile făcute pentru pregătire.
Legea mai prevede că, în situația instituirii stării de urgență, a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare ori de război, rezerviștii sunt mobilizați conform nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația să se prezinte la locul și momentul indicat în ordinul de chemare.
În cazul în care aceștia se află temporar în străinătate, legea prevede termene clare pentru prezentarea la centrele militare, de până la 15 zile calendaristice de la notificare. Aceleași reguli se aplică și rezerviștilor voluntari plecați temporar în afara țării, iar gradații și soldații activi sunt considerați, din punct de vedere al serviciului, militari profesioniști alături de ofițeri și subofițeri.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.