Aflat de un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va începe marți un nou mandat de şase ani ca preşedinte care exercită o putere extraordinară, cu semne clare de autoritarism, în plin război de agresiune împotriva Ucrainei şi având relaţiile cu Occidentul mai tensionate ca niciodată, inclusiv în ceea ce priveşte ameninţarea nucleară, transmite News.ro. De când a devenit preşedinte interimar, în ultima zi a anului 1999, Putin a modelat Rusia, transformând-o într-un monolit de putere - a zdrobit opoziţia politică, a alungat din ţară jurnaliştii cu vederi independente şi a promovat un devotament tot mai mare faţă de „valorile tradiţionale”, marginalizând multe persoane din societate, relatează The Associated Press. Acum, odată cu un nou mandat, Rusia intră într-o nouă eră de putere autoritaristă. Influenţa sa este atât de dominantă, încât alţi oficiali nu au putut decât să stea supuşi pe margine în timp ce el a lansat un război în Ucraina, în ciuda faptului că era de aşteptat că invazia să aducă un oprobriu internaţional şi sancţiuni economice dure, precum şi un preţ uman mare pentru Rusia, prin vieţile pierdute ale soldaţilor săi. Cu un asemenea nivel de putere, ce va face Putin în următorul său mandat este o întrebare descurajantă atât acasă, cât şi în străinătate. Războiul din Ucraina, unde Rusia obţine câştiguri tot mai multe, deşi nu consistente, pe câmpul de luptă, este principala preocupare, iar Putin nu dă semne că ar schimba cursul. „Războiul din Ucraina este în centrul proiectului său politic actual şi nu văd nimic care să sugereze că acest lucru se va schimba. Iar asta afectează orice altceva. Afectează cine se află în ce poziţii, afectează ce resurse sunt disponibile şi afectează economia, afectează nivelul de represiune pe plan intern”, a declarat Brian Taylor, profesor la Universitatea Syracuse şi autor al cărţii „Codul putinismului”, într-un interviu acordat The Associated Press. În discursul său privind starea naţiunii din februarie, Putin a promis să îndeplinească obiectivele Moscovei în Ucraina şi să facă tot ce este necesar pentru „a apăra suveranitatea şi securitatea cetăţenilor ruşi”. El a afirmat că armata rusă a „dobândit o experienţă de luptă uriaşă” şi că „deţine ferm iniţiativa şi desfăşoară ofensive într-o serie de sectoare”. Acest lucru se va face cu cheltuieli uriaşe, ceea ce s-ar putea să absoarbă banii disponibili pentru proiecte şi reforme interne extinse în domeniul educaţiei, al asistenţei sociale şi al luptei împotriva sărăciei, pe care Putin le-a detaliat în mare parte a discursului său de două ore. Taylor crede că astfel de proiecte au fost incluse în discurs mai mult pentru spectacol decât pentru a indica intenţia reală de a le pune în aplicare. Putin „se gândeşte la el însuşi în termenii istorici măreţi ai pământurilor ruseşti, readucând Ucraina acolo unde îi este locul, are acest gen de idei. Şi cred că acestea prevalează asupra oricărui fel de programe de tip socio-economic”, spune profesorul. Dacă războiul nu se va încheia cu o înfrângere totală pentru niciuna dintre părţi, Rusia păstrând o parte din teritoriile pe care le-a capturat deja, ţările europene se tem că Putin ar putea fi încurajat spre o nouă aventură militară în ţările baltice sau în Polonia. „Este posibil ca Putin să aibă ambiţii vaste şi să încerce să obţină un succes costisitor în Ucraina cu un nou atac în altă parte a ţării. Dar este, de asemenea, foarte posibil ca ambiţiile sale să nu se extindă dincolo de ceea ce Rusia a câştigat - cu costuri enorme - şi să nu aibă nevoie sau dorinţa de a miza mai mult. Rusia nu va fi în stare să lanseze noi războaie de agresiune atunci când războiul din Ucraina se va încheia în sfârşit”, a scris Stephen Walt, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, în revista Foreign Policy. Dar o astfel de preocupare raţională s-ar putea să nu aibă câştig de cauză în gândirea lui Putin, spun alţii. Maksim Samorukov, de la Centrul Carnegie pentru Rusia şi Eurasia, consideră proabil ca Moscova, „condusă de capriciile şi iluziile lui Putin, să comită erori autodistructive”. Într-un comentariu în Foreign Affairs, Samorukov a sugerat că vârsta lui Putin i-ar putea afecta judecata. „La 71 de ani, conştientizarea propriei sale mortalităţi influenţează cu siguranţă luarea deciziilor sale. Un sentiment tot mai mare al timpului său limitat a contribuit, fără îndoială, la decizia sa fatală de a invada Ucraina”, spune analistul. Pe de altă parte, Putin s-ar putea să se îndrepte spre noul său mandat cu o priză mai slabă asupra puterii decât pare să aibă. „Vulnerabilităţile Rusiei sunt ascunse de vedere. Acum, mai mult ca niciodată, Kremlinul ia decizii într-un mod personalizat şi arbitrar, lipsit chiar şi de controale de bază. Elita politică rusă a devenit mai flexibilă în implementarea ordinelor lui Putin şi mai servilă faţă de viziunea sa paranoică asupra lumii. Regimul riscă permanent să se prăbuşească peste noapte, aşa cum a făcut predecesorul său sovietic în urmă cu trei decenii”, a scris Samorukov. În mod sigur, Putin că îşi va continua în continuare animozitatea faţă de Occident, despre care a spus în discursul său despre starea naţiunii că „ar dori să facă Rusiei acelaşi lucru pe care l-au făcut în multe alte regiuni ale lumii, inclusiv în Ucraina: să aducă discordie în casa noastră, să o slăbească din interior”. Rezistenţa lui Putin faţă de Occident se manifestă nu doar prin furia faţă de sprijinul acordat de acesta Ucrainei, ci şi prin ceea ce el consideră a fi subminarea fibrei morale a Rusiei. Anul trecut, Rusia a interzis „mişcarea” LGBTQ+, declarând-o extremistă, în ceea ce oficialii au declarat că este o luptă pentru valorile tradiţionale, precum cele adoptate de Biserica Ortodoxă Rusă, în faţa influenţei occidentale. Instanţele au interzis, de asemenea, tranziţia de gen. „M-aş aştepta ca rolul Bisericii Ortodoxe Ruse să continue să fie destul de vizibil”, a declarat Taylor. El a remarcat, de asemenea, explozia de indignare pe reţelele sociale care a urmat unei petreceri organizate de prezentatoarea TV Anastasia Ivleeva, unde invitaţii au fost invitaţi să se prezinte „aproape goi”. „Alţi actori din sistem înţeleg că aceste lucruri rezonează cu Putin. Au existat oameni interesaţi să exploateze astfel de lucruri”, a spus el. Deşi opoziţia şi presa independentă aproape că au dispărut în urma măsurilor represive ale lui Putin, există încă potenţial pentru noi mişcări de control al spaţiului informaţional al Rusiei, inclusiv pentru a merge mai departe cu eforturile sale de a stabili un „internet suveran”. Învestirea lui Putin are loc cu două zile înainte de Ziua Victoriei, cea mai importantă sărbătoare seculară a Rusiei, care comemorează capturarea Berlinului de către Armata Roşie sovietică în cel de-Al Doilea Război Mondial şi imensa povară a războiului, în care URSS a pierdut aproximativ 20 de milioane de oameni. Înfrângerea Germaniei naziste face parte integrantă din identitatea Rusiei moderne şi din justificarea de către Putin a războiului din Ucraina ca fiind o luptă comparabilă.