Zgomotul traficului crește riscul de boala Parkinson, arată un studiu recent

Un studiu recent sugerează că expunerea prelungită la zgomotul generat de trafic ar putea contribui la apariția bolii Parkinson. Această concluzie a fost surprinsă de cercetători care au analizat datele a peste trei milioane de danezi, conform Euronews. Zgomotul intens poate induce stres cronic și perturbarea somnului, factori ce influențează sănătatea neurologică.

👉 Analiza riscului în funcție de nivelul zgomotului și expunerea locuinței

Cercetătorii danezi au examinat peste 3 milioane de cetățeni cu vârste de minimum 40 de ani, în intervalul 2000-2017, care nu erau afectați de boala Parkinson la începutul studiului. Analizele au arătat că, pentru fiecare creștere de aproximativ 11 decibeli (dB) a zgomotului pe partea cea mai expusă a locuinței, riscul de a dezvolta boala Parkinson crește cu aproximativ 3%. De asemenea, riscul crește cu 4% pentru fiecare 9 dB suplimentari de zgomot pe partea liniștită a locuinței, adică cea mai puțin expusă traficului.

Studiul a demonstrat că o parte liniștită a locuinței poate fi un tampon protector, reducând efectele negative ale zgomotului cronic. Cei care nu beneficiază de un astfel de spațiu se confruntă cu un nivel constant de zgomot, ceea ce este considerat mai dăunător, în special pe timpul nopții. Autorii subliniază că studiile anterioare care s-au concentrat doar pe partea zgomotoasă a locuinței ar putea subestima adevăratele riscuri pentru sănătate.

👉 Consecințele zgomotului asupra sănătății și importanța politicilor publice

Conform cercetării, rezultatele au fost constante indiferent de sex, nivel de educație, venit sau densitatea populației. Aceasta sugerează că expunerea la zgomotul cronic poate perturba somnul, esențial pentru sănătatea creierului, și poate provoca nefastă „neuroinflamație” și stres oxidativ în zonele cerebrale asociate cu producția de dopamină. Boala Parkinson afectează deja peste 11 milioane de persoane la nivel mondial, iar numărul se preconizează că se va dubla în următoarele decenii.

Fernando Alonso Frech, neurolog și cercetător la Centrul de Neuroștiințe Integrate HM CINAC, a declarat că „identificarea factorilor de mediu potențial modificabili reprezintă o prioritate de sănătate publică”, având în vedere proporția mare a populației expuse la poluarea fonică. El a subliniat necesitatea implementării unor politici care să reducă zgomotul urban, prin măsuri precum planificarea urbană și construirea de bariere fonice.