Update 16 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Fostul ministru al Economiei și actualul ministru al Apărării Naționale, Radu Miruță, afirmă că România are de câștigat prin susținerea acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur. El explică avantajele economice ale deciziei, subliniind că analiza cifrelor confirmă un impact pozitiv pentru industrie, chiar dacă agricultura a exprimat anumite rezerve. Declarațiile au fost făcute vineri seara pe pagina sa de Facebook.
Radu Miruță insistă asupra faptului că “Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri și argumente, nu pe can-can. Mercosur se judecă pe cifre, nu pe țipete. Pe cifre în avantajul României, per ansamblu. Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată.” El precizează că și agricultura are un rol important, însă “Cifrele sunt reci și fără culoare politică și de aici pleacă decizia”.
Fostul ministru menționează că negocierile pentru acest acord au durat peste 25 de ani, iar decizia este susținută de o evaluare riguroasă a efectelor economice pentru România, reflectate în date concrete din 2023.
Potrivit datelor citate de Radu Miruță, în 2023 România a exportat produse industriale către țările Mercosur în valoare de 176,5 milioane euro, pentru care s-au plătit taxe vamale în sumă de 47,4 milioane euro. După aplicarea acordului, aceste taxe vor scădea aproape de zero, reprezentând un avantaj economic substanțial.
În ceea ce privește agricultura, importurile de carne de vită din țările Mercosur au constituit doar 0,05% din contingentul permis, cu o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul la care se aplică taxe la nivel european. De asemenea, importurile de carne de pui rămân mult sub limita stabilită în acord, iar impactul este considerat nesemnificativ. “Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date”, subliniază Radu Miruță.
Pe data de 5 noiembrie, Bârladul a completat procesul de constituire a Consiliului Local, odată cu depunerea jurământului de către patru consilieri care nu au putut participa la ceremonie pe 26 octombrie. Aceștia au fost validați ulterior, întrucât erau supleanți pe listele partidelor lor.
În acest an, românii s-au confruntat cu momente dificile, sănătatea și stilul de viață fiind afectate de pandemia COVID-19. Nimeni nu era pregătit pentru o astfel de situație, însă Guvernul României a reacționat rapid pentru a gestiona resursele disponibile, reușind astfel să încetinească răspândirea virusului Sars-Cov-2 și să limiteze riscurile de îmbolnăvire.
Partidul Social Democrat (PSD) din județul Vaslui a obținut un procent de 38% din voturile pentru președintele Consiliului Județean și 38,45% pentru partid, consolidându-și astfel poziția de lider în teritoriu. Dumitru Buzatu a fost reales pentru a treia oară în funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, obținând un total de 57.383 de voturi.
Marius Arcaleanu, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) pentru președinția Consiliului Județean Vaslui, a declarat într-o emisiune difuzată ieri seara la EstNews TV că soluționarea problemelor din județ este o chestiune de voință și comunicare. Acesta a subliniat necesitatea de a atrage fonduri, atât din partea Guvernului, cât și din surse europene, pentru a sprijini dezvoltarea comunității.