Cercetările sugerează cum ar putea companiile să facă rețelele sociale mai puțin adictive pentru adolescenți
Decizii recente ale instanței subliniază riscurile utilizării rețelelor sociale de către adolescenți, concentrându-se nu doar pe conținut, ci și pe designul platformelor. Potrivit npr.org, o instanță din California a declarat Google și Meta responsabile pentru depresie și anxietate la o femeie care a folosit rețelele sociale în copilărie, concluzionând că aplicațiile, precum Instagram și YouTube, au fost deliberate construite pentru a deveni adictive.
👉 Decizii judiciare și concluzii științifice privind efectele platformelor sociale
O altă instanță din New Mexico a stabilit că Meta încalcă legile statului și afectează siguranța și sănătatea mentală a copiilor prin intermediul platformelor sale, inclusiv Facebook și Instagram. Companiile au declarat că nu sunt de acord cu aceste verdicturi și că vor face apel. În același timp, cercetătorii au ajuns la concluzii similare în cercetările lor recente, identificând elemente de design care încurajează utilizarea compulsivă, în special la creierul în dezvoltare al adolescenților.
👉 Impactul rețelelor sociale asupra sănătății mentale
Studii inițiale asupra impactului rețelelor sociale asupra sănătății mentale a adolescenților s-au concentrat în mare parte pe timpul petrecut pe aceste platforme, descoperind o legătură între timp și simptomele mai severe de sănătate mentală, în special depresie. În ultimii ani, cercetătorii au examinat comportamentele care indică un consum compulsiv de social media. Un studiu recent a constatat că adolescenții au obiceiuri care „reflectă simptomele dependenței de substanțe”, cum ar fi sevrajul și funcționarea impaired, spune autorul studiului, Dr. Jason Nagata, un cercetător de frunte în utilizarea media digitale de către adolescenți.
Cercetătorii au cerut tinerilor de 11 și 12 ani să răspundă la afirmații precum: „Am încercat să folosesc mai puțin aplicațiile mele de social media, dar nu pot” și „Am devenit stresat sau supărat când nu mi s-a permis să folosesc aplicațiile mele de social media”, pe o scară de la unu (niciodată) la șase (foarte des). Nagata, pediatrician la Universitatea din California, San Francisco, a constatat că aproximativ 16% dintre respondenți au afirmat că au încercat, dar au eșuat în a folosi mai puțin social media, iar 23% au spus că petrec mult timp gândindu-se la aplicațiile lor de social media.
👉 Riscuri asociate utilizării sociale media
Și aceștia erau utilizatori minori. „Așadar, cred că simptomele de dependență ar fi probabil și mai frecvente printre adolescenții mai mari care tind să folosească mai mult rețelele sociale”, spune el. Nagata a studiat, de asemenea, cum utilizarea compulsivă a rețelelor sociale afectează sănătatea mentală a copiilor. El afirmă că adolescenții de 11 și 12 ani cu utilizare adictivă a rețelelor sociale aveau o probabilitate mai mare de a suferi de depresie, probleme de atenție și probleme comportamentale după un an. Acesta este un rezultat luând în considerare sănătatea lor mentală la începutul studiului. „Și, din păcate, am descoperit că a fost asociată cu un risc mai ridicat de comportamente suicidare, tulburări de somn și chiar experimentare cu substanțe precum marijuana, tutun și alcool după un an”, adaugă el.
Companiile de social media au inițiat unele schimbări pentru a ajuta atât adulții, cât și tinerii să-și limiteze timpul petrecut pe ecrane, cum ar fi limitele de timp sau opțiunea de a dezactiva notificările. Aceste strategii, cunoscute sub numele de „fricțiuni”, pot face o persoană mai conștientă de utilizarea rețelelor sociale.
Cu toate acestea, cercetătorii afirmă că minorii sunt mai vulnerabili decât adulții și că platformele ar trebui să facă mai mult pentru a reduce elementele de design adictive. Mitch Prinstein, care cercetează tehnologia și dezvoltarea creierului la Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill, afirmă că adolescenții nu ar trebui să primească notificări sau, cel puțin, nu atât de multe notificări de aprecieri sau dislike-uri. El spune că funcția de „like” nu se potrivește cu creierul adolescent în dezvoltare. „Acestea sunt tineri care au un creier social hipersensibil și un cortex prefrontal foarte slab”, explică el, adăugând că acest lucru face mai greu pentru ei să își controleze utilizarea rețelelor sociale.
Nagata face referire la reglementările propuse în cadrul legii Kids Online Safety Act, care a trecut în Senat în 2024 și a stagnat în Camera Reprezentanților de atunci. Aceasta include schimbări de design precum restricționarea defilării infinite, a fluxurilor personalizate și a notificărilor pentru minori. Nagata consideră că ar fi deosebit de util să se limiteze notificările, în special la ora de culcare, deoarece cercetările arată că acestea interferează cu somnul și pot agrava simptomele de sănătate mentală, și pe timpul școlii.
Atât Prinstein, cât și Nagata subliniază că setările implicite de confidențialitate pentru minori ar trebui să fie configurate astfel încât datele lor să nu fie partajate cu alte companii și să nu fie utilizate pentru personalizarea conținutului care îi poate ține mai mult timp pe rețelele sociale. Controlul parental este, de asemenea, esențial. „Cele mai multe adulți ar fi șocați dacă ar privi în feedul unui copil”, spune Prinstein, menționând că copiii, în special fetele, văd adesea conținut sexualizat, conținut ce promovează auto-vătămarea sau tulburările alimentare sau avansuri din partea prădătorilor. „Aceasta nu este un loc sigur sau potrivit pentru copii, chiar și pentru câteva minute, cu atât mai puțin pentru ore în fiecare zi”, adaugă el.
De asemenea, ei doresc să vadă verificări de vârstă care realmente funcționează. Deși cerința minimă de vârstă în SUA este în prezent de 13 ani, Nagata a aflat din cercetările sale că două treimi dintre adolescenții de 11 și 12 ani au deja conturi pe rețelele sociale, iar majoritatea dintre ei au mai mult de trei conturi. „Oricine poate introduce acum o dată de naștere falsă și poate obține acces la un cont”, spune el. Prinstein notează că alte țări au mai multe reglementări decât Statele Unite. De exemplu, Australia a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Dar în SUA, părinții sunt singuri. „Până când cineva nu va obliga platformele să facă ceva diferit, din păcate, povara cade pe noi să limităm expunerea copiilor noștri”, încheie el.
