Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru oficiali ruși de rang înalt
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru oficiali ruși de rang înalt
Într-o mișcare semnificativă, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis marți, mandate de arestare pentru fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și pentru generalul rus Valeri Gherasimov. Aceștia sunt acuzați de presupuse crime de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.
Potrivit unui comunicat de presă al instanței, judecătorii au constatat că există "motive rezonabile să creadă că cei doi suspecți sunt responsabili pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene din (cel puțin) 10 octombrie 2022 până (cel puțin) pe 9 martie 2023", transmite Reuters.
În plus, CPI îi acuză pe Șoigu și Gherasimov de "îndreptarea atacurilor asupra obiectivelor civile și provocarea de victime și pagube colaterale excesive în rândul civililor și obiectivelor civile". Totodată, aceștia sunt acuzați de crime împotriva umanității prin "acte inumane", așa cum sunt definite în Statutul de la Roma.
În iarna 2022-2023, Rusia a bombardat cu regularitate sistemul energetic ucrainean. Totuși, ulterior și-a schimbat strategia, concentrându-se mai mult pe atacuri asupra țintelor cu importanță militară. De la sfârșitul lunii martie anul acesta, Rusia a reluat atacurile masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, justificându-le ca o acțiune de represalii. Aceste atacuri au venit după incursiuni ale unor combatanți ruși pro-ucraineni pe teritoriul rus, în provinciile Kursk și Belgorod. De asemenea, armata ucraineană și-a intensificat atacurile cu drone, rachete și artilerie în aceste regiuni.
De atunci, Rusia a efectuat opt bombardamente cu drone și rachete asupra sistemului energetic ucrainean, cel mai recent având loc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Potrivit Moscovei, acest atac reprezintă o acțiune de represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
De la începutul anului, Ucraina a efectuat zeci de atacuri cu drone asupra Rusiei, implementând astfel o tactică de război asimetric. În același timp, pe frontul terestru, trupele ucrainene pierd teren în fața ofensivei armatei ruse pe diferite sectoare ale frontului. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete și drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene la 56,2 miliarde de dolari.
În urma anunțului CPI, șeful de cabinet al președintelui Zelenski, Andrii Iermak, a salutat "decizia importantă" luată de instanță. În contrast, Consiliul de Securitate al Federației Ruse a calificat emiterea acestor mandate ca parte dintr-un război hibrid împotriva Rusiei.
Trebuie menționat că atât Rusia, cât și Ucraina, nu sunt membre ale CPI. În repetate rânduri, Rusia a afirmat că infrastructura energetică a Ucrainei este o țintă militară legitimă și a negat că ar viza civilii sau infrastructura civilă.
Acest episod urmează unei alte decizii importante a CPI din 17 martie 2023, când instanța a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. CPI a acuzat liderul rus pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni și transferul ilegal de oameni de pe teritoriul Ucrainei spre cel al Rusiei. În același timp, CPI a emis un mandat separat pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, responsabilă din Rusia pentru Drepturile Copiilor, pentru aceleași acuzații.
