Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, va putea, teoretic, candida la prezidențialele din 2027. Ce condamnare a primit

Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a fost condamnată marți la 15 luni de ineligibilitate fără suspendare de către Curtea de Apel din Paris în cazul asistenților parlamentari ai Frontului Național. Hotărârea a fost pronunțată la Palatul de Justiție, împotriva ei și a altor unsprezece inculpați, printre care și Rassemblement National (pe atunci Frontul Național) în calitate de partid. Curtea de Apel de la Paris a scurtat sentința de condamnare la închisoare de patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică de monitorizare și a scurtat pedepasa de cinci ani de ineligibilitate pronunțată de instanța de fond în 2025, dar a scurtat-o la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ca urmare Marine Le Pen a devenit eligibilă la prezidențialele din 2027. Lidera RN a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri în perioada în care era deputată în Parlamentul European și a fost condamnată la 100.000 de euro amendă. Marine Le Pen fusese condamnată în primă instanță anul trecut la cinci ani de ineligibilitate, cu executare imediată, pentru deturnarea de fonduri de la Parlamentul European. Fosta președintă a partidului Rassemblement National a considerat că „nu este posibil” să facă campanie pentru alegerile prezidențiale din 18 aprilie și 2 mai 2027 purtând o brățară electronică. Prin urmare, ea ar trebui, în acest caz, să-i cedeze locul lui Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani. O decizie care ar putea fi anunțată în jurnalul de știri de la ora 20:00 al postului TF1 din această seară, scrie Le Figaro. În timp ce RN se situează în fruntea sondajelor privind intenţie de vot pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 18 aprilie 2027, clasa politică, în rândul căreia candidaţii deja abundă, aşteaptă să afle cine va fi adversarul din partea extremei drepte: deputata din Pas-de-Calais, în vârstă de 57 de ani, de două ori finalistă în cursa pentru Palatul Elysée, în 2017 şi 2022, sau eurodeputatul de 30 de ani, preşedinte al partidului din 2019? "Orice s-ar întâmpla, nu voi muri. Orice s-ar întâmpla, voi continua să duc lupta pentru ideile mele", a declarat Marine Le Pen la LCI, adăugând că nu îi este "frică" de decizia judecătorească din apel. Actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron, ales în 2017 și reales în 2022, nu va mai putea candida pentru un al treilea mandat. Ascensiunea fulgerătoare a tânărului născut în Seine-Saint-Denis alimentează tensiuni interne privind orientarea partidului, în special în materie de politică economică, au declarat surse politice pentru Reuters. Atacat de opoziţie pentru lipsa sa de experienţă şi dornic să câştige bunăvoinţa mediului de afaceri, eurodeputatul promovează o linie mai liberală decât cea a lui Marine Le Pen şi rămâne vag în ceea ce priveşte sprijinul său pentru ideea de a reduce la 62 de ani vârsta legală de pensionare. Relaţia sa cu prinţesa Marie-Caroline de Bourbon-Sicilia ridică, de asemenea, semne de întrebare, în contextul în care Marine Le Pen şi-a construit o imagine de aleasă care se află cât mai aproape de francezii cu venituri modeste. Ce rol ar juca Marine Le Pen dacă Jordan Bardella ar deveni şef al statului? Ea a respins întotdeauna ideea de a intra la Matignon sau într-un minister. "Va avea, desigur, un rol de jucat. Va fi un mentor", a declarat pe franceinfo deputatul RN Philippe Ballard. "Dacă Jordan Bardella va fi ales preşedinte, Marine Le Pen va rămâne, evident, o figură majoră a vieţii politice franceze", a asigurat el. Le Pen a fost acuzată că a utilizat fonduri ale Parlamentului European care erau destinate finanţării costurilor cu asistenţii eurodeputaţilor pentru a plăti, de fapt, angajaţii care lucrau pentru partidul ei politic. Site-ul francez de jurnalism de investigaţie Mediapart a relatat în 2013 că Le Pen angajase doi membri de rang înalt ai partidului său, cunoscut pe atunci sub numele de Frontul Naţional (FN), în calitate de asistenţi parlamentari. Anchetatorii au descoperit ulterior că aceste angajări nu erau cazuri izolate, ci făceau parte dintr-un sistem mai amplu de "locuri de muncă fictive". Deputaţilor europeni li se alocă fonduri pentru a-şi acoperi cheltuielile, inclusiv salariile asistenţilor parlamentari, dar nu li se permite să le utilizeze pentru activităţi de partid. În 2023, după o anchetă de şapte ani, Le Pen a fost trimisă în judecată alături de peste douăzeci de alţi inculpaţi pentru presupusa utilizare abuzivă a fondurilor UE - acuzaţii pe care ea şi partidul ei le-au contestat. În martie 2025, o instanţă din Paris a hotărât că Le Pen se afla "în centrul" unei scheme de deturnare a peste 4 milioane de euro din fondurile UE. Ea a primit interdicţia de a candida la funcţii elective pe o perioadă de 5 ani, cu aplicare imediată, o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani - dintre care doi au fost cu suspendare, iar ceilalţi doi urmând a fi executaţi sub formă de arest la domiciliu - şi o amendă de 100.000 de euro. Instanţa a amendat, de asemenea, RN cu 2 milioane de euro, jumătate din această sumă fiind cu suspendare. Alături de Le Pen, alţi opt foşti deputaţi europeni şi 12 asistenţi parlamentari au fost condamnaţi pentru deturnarea fondurilor. Verdictul a reprezentat un eşec catastrofal pentru Le Pen, una dintre cele mai proeminente figuri ale extremei drepte europene şi favorită în sondajele pentru alegerile din Franţa din 2027. Ea a contestat hotărârea. Le Pen şi aliaţii săi au descris cazul drept o vânătoare de vrăjitoare politică.