Margaret Thatcher și viziunea sa asupra lui Vladimir Putin în contextul tragediei submarinului Kursk
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Margaret Thatcher și viziunea sa asupra lui Vladimir Putin în contextul tragediei submarinului Kursk
Recent, s-au împlinit 24 de ani de la tragicul incident al submarinului Kursk, un moment care a marcat profund istoria Rusiei și a relațiilor internaționale. Margaret Thatcher, fostul prim-ministru britanic, a fost printre primii politicieni care au anticipat natura lui Vladimir Putin. La 10 ani după finalizarea mandatului său, în septembrie 2000, Thatcher a susținut un discurs memorabil în Statele Unite, în care a făcut referire la Putin și la lipsa sa de reacție în fața dezastrului submarinului Kursk.
Incidentul a avut loc într-un an crucial, 2000, când Vladimir Putin câștigase, în martie, primele alegeri pentru funcția de președinte, preluând controlul după Boris Elțin. La doar șase luni de la începerea mandatului său, submarinul Kursk a suferit un accident tragic în Marea Barents. Este important de menționat că autoritățile ruse au păstrat o tăcere ascuțită și au refuzat ajutorul oferit de țările din vest, în timp ce marinarii au pierit în habitaclul submarinului scufundat.
Într-o înregistrare video a discursului său, Thatcher a subliniat lipsa de umanitate a liderului rus, criticându-l pentru absența unei reacții imediate la criza submarinului. „Mă uit la fotografiile noului domn Putin și încerc să găsesc o urmă de umanitate”, a spus Thatcher, generând hohote de râs din partea audienței de la Millsaps College din Jackson, Mississippi.
Ea a subliniat că în cazul unei calamitate în Occident, forțele armate și politicienii s-ar mobiliza rapid pentru a oferi ajutor. „Dacă nu putem oferi ajutor, acesta va veni din altă parte. Anxietatea nu va fi din cauza submarinului, ci din cauza vieților pierdute”, a adăugat ea. Thatcher a evidențiat totodată că Putin nu a acționat în mod prompt, iar acest lucru arată o devalorizare a vieții umane în Rusia comparativ cu valorile occidentale.
„Asta a fost, prietenii mei, foarte revelator”, a afirmat ea. În contextul tragediei, multe familii ale victimelor s-au confruntat cu dificultăți emoționale și cu o întâlnire tensionată cu președintele Putin, care se afla la locul accidentului.
Submarinul Kursk, parte a Flotei de Nord a Rusiei, a fost implicat în manevre militare extinse în Marea Barents, când s-a produs dezastrul. Între timp, Rusia a fost acuzată că nu a luat măsuri rapide și că a refuzat ajutoare din partea națiunilor vestice, ceea ce a generat furie și neîncredere în rândul familiilor victimelor, care au protestat vehement în urma întâlnirii cu Putin.
Momentul a lăsat o amprentă durabilă asupra relațiilor internaționale și a subliniat diferențele fundamentale între abordările diferitelor regiuni ale lumii în fața crizelor umanității.
