Ucraina, la 34 de ani de la renunțarea la armele nucleare: posibilități și riscuri

Acum 34 de ani, Ucraina a ales să renunțe la unul dintre cele mai mari arsenale nucleare mondiale, dorind să promoveze pacea și încrederea în garanțiile internaționale. După mai bine de trei decenii și agresiunea rusă continuă, se pune tot mai des problema reînnoirii programului nuclear. În 1990, Consiliul Suprem al RSS Ucrainene a adoptat o rezoluție privind statutul fără arme nucleare, un pas strategic în contextul destrămării URSS.

Ucraina a moștenit nu doar armele nucleare, ci și baza științifică și tehnică necesară, inclusiv institutele din Harkov, Kiev și Dnipro și numeroși specialiști în fizică nucleară și construcția de rachete. Tehnologiile moderne ar permite o reluare mai compactă a programului, spre deosebire de infrastructura sovietică masivă. „Din punct de vedere tehnic, Ucraina are potențialul necesar pentru reluarea programului nuclear. Un factor cheie în acest sens este disponibilitatea specialiștilor cu înaltă calificare”, a explicat politologul Ruslan Klyuchnik.

Conform digi24.ro, finanțarea ar putea fi accesibilă, ținând cont că Ucraina cheltuiește sume considerabile pentru apărare în anii recenți. În 2024, cheltuielile de securitate au depășit jumătate din buget. Klyuchnik subliniază că și țări cu economii mai slabe, precum Coreea de Nord sau Pakistan, au reușit să dobândească statut nuclear, ceea ce teoretic poziționează Ucraina bine în acest sens. Totuși, revenirea nucleară ar atrage reacții și sancțiuni dure din partea comunității internaționale și partenerilor occidentali.

Expertul avertizează că noul pas ar intensifica izolarea și ar slăbi sprijinul aliat. El consideră că diplomația ucraineană ar trebui să pună accent pe securitatea pasivă, negocieri și dezvoltarea apărării convenționale, respectând în continuare Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. „Probabilitatea unei intervenții militare directe este scăzută în cazul dezvoltării armelor nucleare — spre deosebire de Israel, care a bombardat instalațiile nucleare din Irak în 1981 și din Siria în 2007”, a concluzionat Klyuchnik.