Legea salarizării, un nou blocaj înainte de termenul din august 2026
Legea salarizării, parte din reformele acceptate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost programată pentru adoptare în 2023. Conform digi24.ro, termenul a fost amânat pentru august 2026, dar procesul de elaborare este momentan suspendat după o contestare din partea Federației Sanitas.
👉 Blocajul juridic cauzat de Federația Sanitas
Curtea de Apel București a decis suspendarea procedurii care vizează elaborarea legii salarizării, această decizie venind ca rezultat al contestației depuse de Federația Sanitas. Sindicaliștii acuză lipsa dialogului social și afirmă că proiectul nu poate continua în Parlament din cauza nerespectării obligației de consultare a partenerilor sociali.
Reprezentanții principalelor partide politice, PSD, PNL, USR și UDMR, au încercat să descopere modificări pentru a reduce nemulțumirile din rândul sindicatelor, dar discuțiile purtate au avut un rezultat nesatisfăcător. Negocierile vor continua zilnic până la sfârșitul săptămânii, chiar dacă blocajul juridic persistă.
👉 Contextul istoric și amânările legii salarizării
Povestea legii salarizării datorează începutul său în 2021, când Guvernul condus de Florin Cîțu a introdus reforma în PNRR, cu un termen stabilit inițial pentru sfârșitul lui iunie 2023. Pe fundalul solicitărilor pentru salarii mai mari din partea cadrelor didactice, Guvernul a ales să discute despre costurile reformei, mai degrabă decât să implementeze o nouă grilă de salarizare.
Duplexul de reforme a dus la convingerea Guvernului Ciolacu că prioritatea trebuie să fie reforma pensiilor, iar astfel legea salarizării a fost amânată. La finalul anului 2023, România a renegociat termenele PNRR, iar noul termen a fost stabilit pentru 2025, ulterior și acesta fiind amânat. Marcel Boloș a subliniat că aplicarea legii depinde de stabilitatea financiară, a anticipat că aceasta va putea intra în vigoare abia după 2028. Totuși, PNRR prevede ca legea să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027, iar întârzierea ridică semne de întrebare asupra accesului la fondurile europene de aproximativ 770 de milioane de euro.