ICCJ acuză Guvernul de presiuni asupra justiției în contextul salariilor restante

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) își exprimă îngrijorarea față de „presiuni asupra justiţiei” venite din partea Guvernului, după ce premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat intenția de a sesiza Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic legat de plata restanțelor salariale din domeniul Justiției. Potrivit unei declarații oficiale, această situație ridică semne de întrebare cu privire la independența instanțelor.

👉 Reacția ICCJ privind presiunile guvernamentale

ICCJ a punctat că „Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte.” Instituția subliniază că aceste aspecte trebuie să fie analizate exclusiv în cadrul procedurilor legale, respectând competențele constituționale ale fiecarei autorități publice. „Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională,” adaugă ICCJ, evidențiind caracterul inacceptabil al acestui comportament.

Instanța reiterează că „independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate.” Aceasta afirmă că presiunile exercitate prin declarații publice nu sunt conforme cu principiile unui stat de drept și afectează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.

👉 Guvernul inițiază un conflict juridic privind salariile restante

Guvernul, condus de Ilie Bolojan, intenționează să sesizeze Curtea Constituțională pentru un conflict juridic de natură constituțională cu ICCJ, după ce instanța a decis să acționeze Executivul în judecată pentru neplata salariilor restante ale magistraților. La elaborarea bugetului pentru anul 2026, deși sumele inițial prevăzute pentru judecători existau, Guvernul a decis să redirecționeze fondurile către alte nevoi, generând astfel tensiuni.

Ministerul Finanţelor a estimat impactul bugetar al acestor măsuri la aproximativ 4,8 miliarde de lei, menționând că neexecutarea obligațiilor în termenul stabilit de instanță ar putea atrage penalități semnificative, de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.